Aparatele înregistrează pe parcursul mai multor săptămâni fondul sonor din păduri și din zonele protejate. Ulterior, o inteligență artificială analizează înregistrările și identifică cântecele caracteristice ale păsărilor. Noua metodă completează observațiile clasice efectuate pe teren de către experți și permite o colectare a datelor mult mai cuprinzătoare, chiar și în perioadele în care oamenii abia pot circula pe teren.
Date valoroase pentru protecția speciilor
Primele proiecte din parcurile naționale Kalkalpen și Donau-Auen demonstrează deja utilitatea acestei tehnologii. Astfel, au putut fi identificate, printre altele, codobatura mică și bufnița pitică – ambele specii a căror prezență a rămas adesea nedetectată până acum. Datele obținute ajută la identificarea zonelor de cuibărit și la implementarea țintită a măsurilor de protecție. În cazul codobaturii, s-a amânat chiar și o cosire planificată a pajiștilor, pentru a conserva habitatul acestor păsări rare.
De ce ne privește pe toți
Utilizarea IA în protecția naturii arată că tehnologiile moderne pot face mult mai mult decât să scrie texte sau să creeze imagini. Ele oferă informații importante despre evoluția populațiilor de animale și despre impactul schimbărilor climatice, al pierderii habitatelor sau al intervențiilor umane asupra biodiversității.
În cele din urmă, cu toții beneficiem de acest lucru: ecosistemele sănătoase asigură apă curată, păduri stabile, protecție împotriva riscurilor naturale și o biodiversitate ridicată – servicii indispensabile atât pentru oameni, cât și pentru economie. Cu cât schimbările sunt identificate mai devreme, cu atât măsurile de protecție pot fi puse în aplicare într-un mod mai țintit.
#schongenial – așa demonstrează Pădurile Federale modul în care digitalizarea și protecția naturii pot colabora cu succes.
