Consecințele depășesc cu mult simpla umplere a pubelelor de gunoi. Pentru că, odată cu fiecare produs alimentar aruncat, se risipesc și apă, energie, timp de muncă și terenuri agricole. În același timp, potrivit WWF, risipa alimentară generează până la zece la sută din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Numai în Austria se produc anual aproximativ un milion de tone de deșeuri alimentare care ar putea fi evitate.
Salvarea alimentelor în loc de aruncarea lor
Organizații precum Unverschwendet demonstrează, prin urmare, că alimentele excedentare nu sunt deloc lipsite de valoare. Această întreprindere socială din Viena prelucrează fructele și legumele sortate pentru a produce gemuri, chutney-uri sau siropuri, atrăgând astfel atenția asupra acestei probleme. Obiectivul este de a utiliza mai bine resursele și, în același timp, de a crește gradul de conștientizare cu privire la o gestionare mai atentă a alimentelor.
Și numeroase alte inițiative se implică în combaterea risipei – de la proiecte de foodsharing până la instituții sociale și întreprinderi. Din ce în ce mai des apar colaborări cu supermarketuri sau producători pentru a prelucra alimentele excedentare sau a le distribui gratuit.
Conștientizarea începe în viața de zi cu zi
Ziua Salvării Alimentelor nu are însă doar scopul de a mobiliza companiile să acționeze, ci și de a sensibiliza consumatorii. Pentru că o mare parte din deșeurile alimentare provine din gospodăriile private. Adesea, produsele sunt aruncate, deși ar mai fi comestibile.
Chiar și mici schimbări pot contribui la reducerea risipei alimentare: cumpărături mai conștiente, depozitarea corectă a alimentelor sau valorificarea creativă a resturilor. Inițiative #schongeniale precum Unverschwendet arată că durabilitatea nu trebuie să fie asociată cu renunțarea, ci poate promova și plăcerea, creativitatea și ideile noi.
