Putere de 2 până la 3 megawați cu hidrogen
Inima instalației este un motor cu ardere internă de mari dimensiuni, care nu funcționează cu motorină sau gaz natural, ci cu hidrogen. Împreună cu un sistem special de post-tratare a gazelor de eșapament, acesta formează un sistem complet cu o putere electrică de aproximativ doi până la trei megawați.
Astfel, motorul pe hidrogen se încadrează într-o clasă de putere pe care o ating și marile motoare pe gaz natural din prezent. În același timp, emisiile de gaze cu efect de seră ar trebui să scadă cu 97 la sută față de valoarea de referință definită de LEC.
Totuși, instalația nu funcționează complet fără emisii. Impactul asupra mediului apare, printre altele, în timpul producției și transportului hidrogenului. De asemenea, din motive tehnice, cantități mici de ulei de lubrifiere pătrund în motor în timpul funcționării.
Ce înseamnă „Zero Impact”?
LEC își descrie instalația ca fiind un „demonstrator Zero Impact”. Aceasta nu înseamnă că nu există absolut niciun impact asupra mediului. În schimb, centrul de cercetare a dezvoltat o metodă științifică proprie, prin care se analizează impactul total asupra mediului.
Nu se iau în calcul doar emisiile generate direct de funcționarea motorului. Se ține cont și de procesul de producere a combustibilului. Conform acestei metodologii, o tehnologie este considerată „Zero Impact” atunci când impactul său asupra mediului reprezintă mai puțin de cinci la sută din cel al unei tehnologii de referință comparabile.
Energie electrică atunci când vântul și soarele nu o furnizează
Tehnologia ar putea deveni interesantă mai ales ca supliment la energiile regenerabile. La urma urmei, turbinele eoliene și instalațiile fotovoltaice nu produc întotdeauna aceeași cantitate de energie electrică. În același timp, cererea de energie electrică crește, de exemplu din cauza electrificării crescânde și a extinderii centrelor de date și a aplicațiilor de inteligență artificială.
Motoarele de mare putere alimentate cu hidrogen ar putea interveni în viitor ca rezervă flexibilă și ar putea furniza rapid energie la nevoie. LEC vede posibile aplicații, de exemplu, în zone industriale, centre de date, infrastructură critică sau instalații descentralizate.
Se utilizează și căldura reziduală
Prototipul se află în Innovation District Inffeld al Universității Tehnice din Graz și este integrat direct în sistemul energetic local. Energia electrică produsă în timpul testelor este injectată în rețeaua electrică locală.
Dar asta nu este tot: se utilizează și căldura generată de motor. Prin intermediul unui sistem de recuperare a căldurii, o putere termică de până la 1,5 megawați poate fi transferată în rețeaua de încălzire a Universității Tehnice din Graz. Astfel, instalația de cercetare devine, în același timp, o componentă practică a sistemului de alimentare cu energie al campusului.
#schongenial, faptul că aici se demonstrează că hidrogenul poate alimenta chiar și motoare mari cu o putere de mai mulți megawați, oferind astfel o posibilă soluție mai ecologică tocmai pentru acele domenii în care este necesară disponibilitatea fiabilă și flexibilă a unei cantități foarte mari de energie.
